- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene
- Julia Hasdeu la cinci ani
- Trei personaje: Elisabeta Daucş, mama lui B.P.Hasdeu, in 1836; B.P.Hasdeu in 1874; Iulia Hasdeu, sotia, dupa tabloul realizat de Diogène Maillart
- Iulia Faliciu-Hasdeu, profil din tinerete
- B.P.Hasdeu, fototipie
- B.P.Hasdeu cu sase zile inainte de a muri (19 august 1907). Fotografiat de bucovineanca Aspazia Ieşanu
- B.P.Hasdeu la masa de lucru
- B.P.Hasdeu in sicriu
- Nuvela scrisa de Alexandru Hasdeu (tatal savantului), cu o prefata de Iosif Vulcan
- Stema domnitorului Stefan Petriceicu
- Iulia Faliciu-Hasdeu, profil din tinerete
- Doamna Iulia Hasdeu si sotia d-rului C.I. Istrati
- Sotia lui B.P.Hasdeu pe terasa Castelului Julia Hasdeu
- B.P.Hasdeu si sotia pe terasa Castelului Julia Hasdeu (dupa 1900)
- Iulia Hasdeu, sotia savantului, pe terasa Castelului Julia Hasdeu

 

B-dul Carol I nr. 199,
Cod postal 105600
TEL: 0244 335.599
FAX: 0244 335.599
office@muzeulhasdeu.ro

 


Program de lucru:
Luni: inchis.
Marti - Duminica:
9.00 - 17.00
(1 Martie - 31 Octombrie)
8.00 - 16.00
(1 Noiembrie - 28/29 Februarie)
  Iulia Hasdeu, sotia

          La 7 martie, 1903, la Academia Romana, B.P. Hasdeu tinea o conferinta in care isi manifesta recunostinta fata de sotia sa, Iulia, nascuta Faliciu, care murise la 2 iulie 1902.

          Din conferinta savantului aflam ca traiul acestuia alaturi de Iulia a cuprins vreo patruzeci de ani, presarati cu incercari de tot felul, care insa nu i-au separat, ci i-au unit mai tare. "Am fost pacatos, rau si iute" recunoaste omul de stiinta aducandu-si aminte ca "uneori nu o data pe luna" se certau. Insa continua: "dar o secunda noi nun e-am gandit la divorti, ci ne-am iubit si ne iubim din ce in ce mai mult, amandoi ajunsi batrani".

          Pentru savant, nevasta lui era "un aur ales de la Abrud", un suflet devotat si cu un caracter inalt, de care si-a legat destinul la 10 iunie, 1865, in Bucuresti, sub cupola Bisericii Sf. Ilie din Gorgani. Evenimentul se petrecea la doi ani dupa ce se cunoscusera.

          Desi saraci, chibzuinta si harnicia nevestei care " ii facea nesimtite nevoile ", i-au facut sa urce treapta cu treapta. in plus, mangaierile ei i-au umplut savantului golul din suflet, facandu-l sa se simta " intreg si luminos ". " Domnita Rosanda " si " Razvan si Vidra " sunt, intre altele, marturii ale efervescentei creatoare ce l-a cuprins pe B.P.Hasdeu in acel timp. Ambele piese de teatru evidentiaza " un mare caracter femeesc ". Dedicatiile catre Iulia sugereaza influenta acesteia asupra scriitorului. La inceputul primei piese stau emotionantele cuvinte: " Scumpei mele sotii Iulia Petriceicu-Hasdeu, nascuta Faliciu de la Rosia Abrudului, aceasta mica incercare, scrisa din indemul si sub inspiratiunea iubirii sale ".

          Conferinta ne ofera informatiii despre sacrificiile pe care Iulia Hasdeu le-a facut de-a lungul casniciei, cand a trebuit sa joace diverse roluri, precum acelea de " doica, dadaca, pedagoga, colega de studiu si’n fine garde-malade pururea neadormita, pururea admirabila prin energie si abnegatiune ". Desi privirea ei o cauta inca pe fiica, isi purta cu noblete suferinta pierderii fiicei, spunea contele Angelo de Gubernatis in 1898, cand a vizitat pe cei doi soti la Campina.

          " Disparand Lilica ", zicea B.P.Hasdeu, " ramasi noi doi fara dansa pe pamant, amandoi mai traiam numai unul pentru altul si unul prin altul, unul in altul iubind pe Lilica ".

          La 2 iulie 1902, Iulia Hasdeu s-a stins din viata. Dar spiritual a continuat sa existe, dupa cum afirma savantul in aceeasi conferinta: " Cat timp erau pe pamant amandoua: Iulia nevasta mea si Iulia fiica noastra, eu serbam totdeauna pe ale mele 2 Iulie in ziua de 2 Iulie. La 19 iunie 1902 - tocmai 2 Iulie stil nou - a raposat si a 2-a Iulie a mea. Ei bine, si de acum inainte eu voi serba nestramutat aceeasi zi de 2 Iulie, o voi serba linistit si multumit, caci pentru mine, da, pentru mine ele n-au murit ".

romana english french