- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene
- Julia Hasdeu la cinci ani
- Trei personaje: Elisabeta Daucş, mama lui B.P.Hasdeu, in 1836; B.P.Hasdeu in 1874; Iulia Hasdeu, sotia, dupa tabloul realizat de Diogène Maillart
- Iulia Faliciu-Hasdeu, profil din tinerete
- B.P.Hasdeu, fototipie
- B.P.Hasdeu cu sase zile inainte de a muri (19 august 1907). Fotografiat de bucovineanca Aspazia Ieşanu
- B.P.Hasdeu la masa de lucru
- B.P.Hasdeu in sicriu
- Nuvela scrisa de Alexandru Hasdeu (tatal savantului), cu o prefata de Iosif Vulcan
- Stema domnitorului Stefan Petriceicu
- Iulia Faliciu-Hasdeu, profil din tinerete
- Doamna Iulia Hasdeu si sotia d-rului C.I. Istrati
- Sotia lui B.P.Hasdeu pe terasa Castelului Julia Hasdeu
- B.P.Hasdeu si sotia pe terasa Castelului Julia Hasdeu (dupa 1900)
- Iulia Hasdeu, sotia savantului, pe terasa Castelului Julia Hasdeu

 

B-dul Carol I nr. 199,
Cod postal 105600
TEL: 0244 335.599
FAX: 0244 335.599
office@muzeulhasdeu.ro

 


Program de lucru:
Luni: inchis.
Marti - Duminica:
9.00 - 17.00
(1 Martie - 31 Octombrie)
8.00 - 16.00
(1 Noiembrie - 28/29 Februarie)
  Tadeu Hasdeu

        Tadeu Hasdeu, fiul lui Ioan Hasdeu si al Margaretei Piorkuszewski, s-a nascut in Polonia, in 1769, chiar cu un secol inaintea nasterii, in 1869, a stranepoatei sale, Julia. La varsta de 14 ani scria versuri in limba poloneza.

        La varsta de 17 ani, ca urmare a unei aventuri amoroase, fugea din Polonia si intra in armata austriaca.

        Promovat la gradul de locotenent si decorat pentru bravura sa, purtandu-si sacul plin cu poezii pe care, fericit sau nefericit, copil sau batran, nu va inceta niciodata sa le scrie, revenea in Polonia si se casatorea cu o domnisoara din ilustra familie Denhof.

        Din aceasta casatorie, care a fost de scurta durata, a avut in 1806 un fiu, Tadeu. Apoi, a luat de sotie a doua oara o frumoasa evreica pe care a cucerit-o si a botezat-o sub numele Valeria. A avut cu ea doi baieti: Alexandru si Boleslav. Dintre cei trei fii, Tadeu, a intrat foarte tanar in garda imperiala ruseasca, si s-a afirmat cu multa distinctie in razboiul impotriva turcilor in 1828. A fost colonel si comandant de regiment la varsta de 30 de ani, dar, a cazut in mizantropie dupa pierderea logodnicei sale, a renuntat la tot, s-a retras la tara si a murit intr-o izolare completa, lasandu-l mostenitor pe valetul sau. Canta foarte bine la vioara. Al doilea, Boleslav, naturalist, a murit la Viena, fara urmasi.

        In 1812, dupa anexarea Basarabiei, Tadeu Hasdeu s-a dus in aceasta provincie pentru a-si revendica pamanturile strabunilor sai, cazute de secole in mainile catorva familii aliate. Deja in 1805 guvernul rus il recunoscuse ca descendent al printului Moldovei, stefan Petriceicu.

        Dupa multe procese a reusit sa recastige doua proprietati in judetul Hotin si s-a stabilit pentru totdeauna in Basarabia.

        In copilaria sa, Tadeu Hasdeu a primit o excelenta educatie. in afara limbii romane, a rusei si polonezei, vorbea germana si franceza, stia latina si greaca veche. Desena foarte frumos si incerca chiar portrete in ulei. Un pic muzician de asemenea, canta la flaut, instrument pe care, intr-un cantec al primei sale tinereti, il numeste singura consolare in grijile si mizeriile sale

        Dar el era si poet, si-n ciuda epocii in care traia - ramase intreaga sa viata deist convins, iubitor sincer al idealului.

        Dupa o tinerete foarte agitata si fierband de nobile pasiuni, Tadeu Hasdeu a devenit la varsta matura un cetatean, un sot si un tata exemplar.

        De o talie mai degraba inalta decat medie si de o constitutie foarte robusta, impozant prin mandria unita cu blandetea, vesel si deschis, era adorat de taranii din Hotin, in timp ce stiinta, verticalitatea si energia sa il transformau intr-un fel de oracol pentru toti vecinii sai.

        Tadeu Hasdeu a murit in 1835 la varsta de 66 de ani. Se gandise intotdeauna la moarte cu mult sange rece.

        In literatura poloneza Tadeu Hasdeu este cunoscut aproape exclusiv prin doua volume de traducere a teatrului lui Kotzebue, o traducere magistrala dupa opinia atat de autorizata a lui Bentkowski (Historya literatury polskiey, Warszawa, 1814, t.I p. 549-50).


romana english french